CENTRUL INTERNAŢIONAL ECUMENIC a luat fiinţă în ianuarie 1991, doi ani mai târziu funcţionând sub egida UNESCO-Comisia Naţională a României.

CENTRUL INTERNAŢIONAL ECUMENIC este un organism neguvernamental, fără coloratură politică, laico-religios cu caracter cultural social, fără scop lucrativ, care grupează clerici şi laici ai diferitelor confesiuni şi etnii din România, precum şi reprezentanţi ai altor confesiuni din străinătate.

Acest organism internaţional constituie un sistem de proiecte ideatice şi pragmatice fiind creat pentru a demonstra că tuturor confesiunilor şi tuturor religiilor le revine un mare rol pentru evitarea integrismului şi fundamentalismului.
      Plecând de la premisa unanim acceptată că Dumnezeu este acelaşi pentru fiecare om, indiferent de culoarea pielii, de etnia sau credinţa căreia îi aparţine, mai ales în condiţiile istorice de azi, când în diferite zone de pe mapamond au loc conflicte armate care au la bază şi un fond religios.

Încă din primele zile de activitate, CENTRUL INTERNAŢIONAL ECUMENIC şi-a propus să promoveze în mod stăruitor şi convingător idei şi acţiuni practice, concrete, aflate în slujba cunoaşterii, apropierii, înţelegerii şi colaborării între toate confesiunile religioase din ţară şi din străinătate.
       În plan ideatic, CENTRUL INTERNAŢIONAL ECUMENIC şi-a propus să contribuie prin întreaga sa activitate la crearea unui climat spiritual ecumenic superior, de dialog, înţelegere, colaborare şi respect reciproc în primul rând între toate cultele din România, între toţi oamenii conştienţi că se închină şi slujesc acelaşi Dumnezeu.

CENTRUL INTERNAŢIONAL ECUMENIC nu se doreşte a fi un parlament al confesiunilor şi nici un comitet de autoritate religioasă, nu şi-a propus să creeze vreo fuziune între confesiuni sau să practice un sincretism religios, ci să realizeze pur şi simplu o cunoaştere, o apropiere, o înţelegere care să determine în final o colaborare vie, dinamică, armonioasă între etnii şi confesiuni.

Noţiunea de ecumenism promovată de acest organism internaţional nu este interpretată "stricto senso", ci practicată ca o activitate interreligii şi interconfesiuni printr-o colaborare frăţească întru acelaşi Dumnezeu.

În activitatea CENTRULUI INTERNAŢIONAL ECUMENIC se are în vedere, ca principiu suprem, respectarea tradiţiilor şi principiilor doctrinare ale fiecărei confesiuni, evitându-se cu desăvârşire prozelitismul religiilor.

Centrul nu desfăşoară o activitate ecumenică de ierarhie, de elită sau de dogme religioase, promovând propria sa doctrină în interes general, doctrina Armoniei.

       Astfel, CENTRUL INTERNAŢIONAL ECUMENIC, ca organizaţie cultural-socială şi laico-religioasă, şi-a propus să promoveze un ecumenism practic, printr-un sistem de proiecte care să determine nu numai cunoaşterea, apropierea, înţelegerea şi colaborarea între etnii şi confesiuni dar, şi sprijinirea concretă a unor necesităţi a acestora, susţine directorul general al CENTRUL INTERNAŢIONAL ECUMENIC, dr.Ion POPESCU.

Doctrina CENTRULUI INTERNAŢIONAL ECUMENIC porneşte de la credinţa că legea curcubeului este legea morală a Armoniei şi respectului identităţii fiecăruia pentru că aşa se petrec lucrurile cu minunea curcubeului alcătuit din atâtea culori care se topesc fericit în strălucirea lui unică, fiecare culoare păstrându-şi vie pecetea ei proprie.

Doctrina armoniei reprezintă o demonstraţie convingătoare a unui ecumenism modern autentic, de largă respiraţie şi cuprindere.

Pentru promovarea acestui ecumenism modern, CENTRUL INTERNAŢIONAL ECUMENIC desfăşoară o activitate fructuoasă de informare a cultelor, organizaţiilor religioase şi neguvernamentale din ţară şi din străinătate despre crearea şi scopul acestui organism unicat, pentru a le determina să devină membre ale acestuia.

În scopul demonstrării şi punerii în practică a celor de mai sus, în anul de graţie 1998, Centrul a înfiinţat la Vulcana-Băi, judeţul Dâmboviţa, Complexul Interreligios, construind aici, trei locaşuri de cult - o biserică creştin-ortodoxă, care adăposteşte moaşte ale Sfântului Ioan Botezătorul, o sinagogă şi o moschee.
Sunt cele trei mari religii ale lumii, ai căror credincioşi, de secole convieţuiesc în România, în Armonie, fără a exista între ei neînţelegeri sau conflicte, ei muncind şi rugându-se dimpreună, frăţeşte în marea trecere prin această lume.

Complexul Interreligios de la Vulcana-Băi face ca această mică localitate din România să reprezinte unicat în Europa, găzduind, într-un areal de câteva zeci de hectare, trei locaşuri de rugăciune sub cerul înstelat al planetei.

La zidirea şi ctitorirea acestora au ostenit un creştin, respectiv dr. Ion POPESCU, doi evrei, fraţii Rubi şi Michael ZIMMERMAN şi familia unui musulman, Leila şi dr. Omar AKILL.